Mărțișor

Sărbătorit în fiecare an la 1 martie, Mărțișorul este un obicei tradițional ce marchează sosirea primăverii, reînnoirea naturii și speranța unui nou început. Simbolul central al acestei sărbători este șnurul împletit dintr-un fir alb și unul roșu, atașat unui mic talisman dăruit persoanelor dragi.

Originile Mărțișorului își au rădăcinile în vechile credințe agrare și în structura vechiului calendar roman, în care noul an începea la 1 martie. Această lună îi era dedicată zeului Marte, o divinitate care în perioada timpurie patrona nu doar războiul, ci și agricultura, fertilitatea și renașterea vegetației. Descoperirile arheologice de pe teritoriul României, cum sunt cele de la Schela Cladovei din județul Mehedinți, indică utilizarea unor amulete formate din pietricele de râu vopsite în alb și roșu încă din cele mai vechi timpuri.

Semnificația celor două fire ale șnurului s-a păstrat de-a lungul secolelor: roșul reprezintă energia, focul, viața și soarele, în timp ce albul simbolizează puritatea, zăpada și apa. Împletirea lor exprimă trecerea de la iarnă la primăvară. Valoarea culturală a obiceiului a primit o recunoaștere internațională în anul 2017, când practicile culturale asociate zilei de 1 Martie au fost incluse în Lista Reprezentativă a Patrimoniului Cultural Imaterial al Umanității UNESCO, în urma unui dosar comun depus de România, Republica Moldova, Bulgaria și Macedonia de Nord.

În dimineața zilei de 1 martie, se dăruiesc mărțișoare însoțite adesea de primii ghiocei. Mărțișorul se prinde pe piept, pe partea stângă, pe reverul hainei sau se poartă la încheietura mâinii. Conform obiceiului popular, șnurul se poartă pe parcursul primelor zile din martie sau până la apariția primilor pomi înfloriți, după care se leagă de creanga unui copac roditor pentru a aduce sănătate, noroc și belșug.