Sfântul Ion

Sărbătoarea Soborului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul, marcată anual la 7 ianuarie, este o zi de sărbătoare legală nelucrătoare în România și marchează încheierea oficială a ciclului sărbătorilor de iarnă. Dedicată ultimului mare proroc al Vechiului Testament și celui care L-a botezat pe Iisus Hristos, această zi îmbină rânduielile liturgice cu tradițiile populare și cu celebrarea onomastică a milioane de români.

În tradiția creștină răsăriteană, ziua imediat următoare unui mare praznic împărătesc este rezervată cinstirii persoanei centrale care a contribuit la acel eveniment. Astfel, după Botezul Domnului (Boboteaza), Biserica Ortodoxă prăznuiește Soborul Sfântului Ioan Botezătorul, cel numit și „Înaintemergătorul” pentru că a pregătit populația pentru venirea lui Mesia, propovăduind pocăința pe malul Iordanului.

În România, data de 7 ianuarie a fost introdusă în lista sărbătorilor legale nelucrătoare din Codul Muncii prin Legea nr. 52/2023, fiind aplicată începând cu anul 2024. Modificarea legislativă a fost adoptată pentru a le oferi salariaților posibilitatea de a participa la slujbele religioase și de a petrece alături de familie în această zi de puternică rezonanță spirituală și socială.

Ziua de Sfântul Ion îmbină slujbele bisericești de praznic cu obiceiuri străvechi de purificare și veselie comunitară. Credincioșii folosesc agheasma mare sfințită în ajun pentru a-și stropi casele și gospodăriile, asigurând simbolic protecția împotriva bolilor. În mediul rural, sunt consacrate obiceiuri precum „Iordănitul” sau „Udatul Ionilor”, prin care sărbătoriții sunt stropiți cu apă pentru noroc și sănătate. În folclorul românesc se spune că pe 7 ianuarie „se botează gerul” — adică iarna începe să-și piardă din asprime — iar tristețea este strict interzisă, existând credința că persoanele abătute în această zi vor rămâne supărate tot restul anului.